piuar

Catalan

Etymology

    From piu +‎ -ar.

    Pronunciation

    Verb

    piuar (first-person singular present piuo, first-person singular preterite piuí, past participle piuat)

    1. to peep, to chirp
      Synonym: piular

    Conjugation

    Further reading

    Romanian

    Etymology

      From piuă + -ar.

      Noun

      piuar m (plural piuari)

      1. grinder (person)

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative piuar piuarul piuari piuarii
      genitive-dative piuar piuarului piuari piuarilor
      vocative piuarule piuarilor

      References

      • piuar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN