penitenciar

Catalan

Etymology

    From penitència +‎ -ar.

    Verb

    penitenciar (first-person singular present penitencio, first-person singular preterite penitencií, past participle penitenciat)

    1. (transitive) to impose penance on
      • 1925, Vicens Furió Kobs, Els pintors cartoixos fra Joaquim Juncosa i fra Manuel Bayeu:
        De Roma torná al cap de pocs anys a la seua cel·la de Scala Dei, i què passaria aquí no se sab; lo cert es que l'any 1678 vengué a Mallorca penitenciat pel Sant Tribunal de l'Inquisició.
        (please add an English translation of this quotation)

    Conjugation

    Further reading

    Romanian

    Etymology

      Borrowed from French pénitencier.

      Noun

      penitenciar n (plural penitenciare)

      1. penitentiary
        Synonyms: închisoare; pușcărie; (archaic) temniță; (slang) zdup; (slang) mititica; (slang) colivie; (slang) beci; (slang) răcoare; (slang) bulău; (slang) cucu-bau

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative penitenciar penitenciarul penitenciare penitenciarele
      genitive-dative penitenciar penitenciarului penitenciare penitenciarelor
      vocative penitenciarule penitenciarelor

      Spanish

      Etymology

        From penitencia + -ar.

        Pronunciation

        Verb

        penitenciar (first-person singular present penitencio, first-person singular preterite penitencié, past participle penitenciado)

        1. (transitive) to penance

        Conjugation

        Further reading