covar

Catalan

Etymology

    Inherited from Latin cubāre.

    Pronunciation

    • IPA(key): (Northern, Central) [kuˈβa]
    • IPA(key): (Balearic) [koˈva]
    • IPA(key): (Valencia) [koˈvaɾ]
    • IPA(key): (Northwestern) [koˈβa]
    • Audio (Barcelona):(file)
    • Rhymes: -a(ɾ)

    Verb

    covar (first-person singular present covo, first-person singular preterite coví, past participle covat); root stress: (Northern) /u/; (Balearic, Central, Northwestern, Valencia) /o/

    1. (transitive) to brood, to incubate
      Synonym: incubar
      covar un projecte ― to incubate a project
    2. (intransitive) (food) to become too pasty or dry after having been left out of the heat for too long
      l'arròs s'havia covat ― rice had become untasty

    Conjugation

    Derived terms

    Further reading

    Romanian

    Etymology

      From covali + -ar.

      Noun

      covar m (plural covari)

      1. (obsolete, regional) blacksmith, smith
        Synonym: fierar

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative covar covarul covari covarii
      genitive-dative covar covarului covari covarilor
      vocative covarule covarilor

      References

      • covar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN