urinar

Portuguese

Etymology

    Learned borrowing from Medieval Latin ūrīnāre. By surface analysis, urina + -ar.

    Pronunciation

     
     
    • (Portugal) IPA(key): /u.ɾiˈnaɾ/
      • (Southern Portugal) IPA(key): /u.ɾiˈna.ɾi/

    • Audio (Brazil (Caipira)):(file)
    • Hyphenation: u‧ri‧nar

    Verb

    urinar (first-person singular present urino, first-person singular preterite urinei, past participle urinado)

    1. (intransitive) to urinate
      Synonyms: fazer xixi, mijar

    Conjugation

    Further reading

    Romanian

    Etymology

      Borrowed from French urinaire. By surface analysis, urină + -ar.

      Adjective

      urinar m or n (feminine singular urinară, masculine plural urinari, feminine/neuter plural urinare)

      1. urinary

      Declension

      Declension of urinar
      singular plural
      masculine neuter feminine masculine neuter feminine
      nominative-
      accusative
      indefinite urinar urinară urinari urinare
      definite urinarul urinara urinarii urinarele
      genitive-
      dative
      indefinite urinar urinare urinari urinare
      definite urinarului urinarei urinarilor urinarelor