finalizare
See also: finalizaré
Romanian
Etymology
Noun
finalizare f (plural finalizări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | finalizare | finalizarea | finalizări | finalizările |
| genitive-dative | finalizări | finalizării | finalizări | finalizărilor |
| vocative | finalizare, finalizareo | finalizărilor | ||
Spanish
Verb
finalizare
- first/third-person singular future subjunctive of finalizar