certător
Romanian
Etymology
Etymology tree
Adjective
certător m or n (feminine singular certătoare, masculine plural certători, feminine/neuter plural certătoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | certător | certătoare | certători | certătoare | ||
| definite | certătorul | certătoarea | certătorii | certătoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | certător | certătoare | certători | certătoare | ||
| definite | certătorului | certătoarei | certătorilor | certătoarelor | |||
References
- certător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN