buclucar

Romanian

Etymology

    From bucluc + -ar.

    Noun

    buclucar m (plural buclucari)

    1. troublesome person

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative buclucar buclucarul buclucari buclucarii
    genitive-dative buclucar buclucarului buclucari buclucarilor
    vocative buclucarule buclucarilor

    References

    • buclucar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN