vinui

Romanian

Etymology

    From vină + -ui.

    Verb

    a vinui (third-person singular present vinuiește, past participle vinuit) 4th conjugation

    1. (obsolete) to accuse

    Conjugation

    References

    • vinui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN