turnător

Romanian

Etymology

    From turna + -ător.

    Noun

    turnător m (plural turnători)

    1. nark, betrayer

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative turnător turnătorul turnători turnătorii
    genitive-dative turnător turnătorului turnători turnătorilor
    vocative turnătorule turnătorilor