tacă
See also: Appendix:Variations of "taca"
Romanian
Etymology
From tăcea.
Noun
tacă f (plural tăci)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | tacă | taca | tăce | tăcele |
| genitive-dative | tăce | tăcei | tăce | tăcelor |
| vocative | tacă, taco | tăcelor | ||
References
- tacă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN