sovârf
Romanian
Etymology
Borrowed from Serbo-Croatian суховрх.
Noun
sovârf m (plural sovârfi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sovârf | sovârful | sovârfi | sovârfii |
| genitive-dative | sovârf | sovârfului | sovârfi | sovârfilor |
| vocative | sovârfule | sovârfilor | ||