sagitar
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin sagittārius. Cf. also săgetar, possibly a doublet.
Noun
sagitar m (plural sagitari)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sagitar | sagitarul | sagitari | sagitarii |
| genitive-dative | sagitar | sagitarului | sagitari | sagitarilor |
| vocative | sagitarule | sagitarilor | ||