rusifica

See also: rusificá

Romanian

Etymology

Etymology tree

French russe

Proto-Indo-European *dʰeh₁-der.

Proto-Italic *θakos

Proto-Italic *-fakos

Latin -ficus

Proto-Indo-European *-h₂

Proto-Indo-European *-éh₂

Proto-Indo-European *-yéti

Proto-Indo-European *-eh₂yéti

Proto-Indo-European *-h₂tiinflu.

Proto-Italic *-ājō

Proto-Italic *-āō

Latin -ō

Latin -ficōder.

French -ifier

French russifierbor.

Romanian rusifica

Borrowed from French russifier. By surface analysis, rus + -ifica.

Verb

a rusifica (third-person singular present rusifică, past participle rusificat) 1st conjugation

1. to Russify

Conjugation

    conjugation of rusifica (first conjugation, no infix)

infinitive			a rusifica
gerund			rusificând
past participle			rusificat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	rusific	rusifici	rusifică	rusificăm	rusificați	rusifică
	imperfect	rusificam	rusificai	rusifica	rusificam	rusificați	rusificau
	simple perfect	rusificai	rusificași	rusifică	rusificarăm	rusificarăți	rusificară
	pluperfect	rusificasem	rusificaseși	rusificase	rusificaserăm	rusificaserăți	rusificaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să rusific	să rusifici	să rusifice	să rusificăm	să rusificați	să rusifice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		rusifică			rusificați
	negative		nu rusifica			nu rusificați

Spanish

Verb

rusifica

1. inflection of rusificar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative