popicar
Romanian
Etymology
Etymology tree
Romanian popic
Romanian popicar
From popic + -ar.
Noun
popicar m (plural popicari)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | popicar | popicarul | popicari | popicarii |
| genitive-dative | popicar | popicarului | popicari | popicarilor |
| vocative | popicarule | popicarilor | ||