orientator
English
Etymology
Noun
orientator (plural orientators)
- An instrument for orientating.
Romanian
Etymology
Etymology tree
Romanian orienta
Romanian orientator
Adjective
orientator m or n (feminine singular orientatoare, masculine plural orientatori, feminine/neuter plural orientatoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | orientator | orientatoare | orientatori | orientatoare | ||
| definite | orientatorul | orientatoarea | orientatorii | orientatoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | orientator | orientatoare | orientatori | orientatoare | ||
| definite | orientatorului | orientatoarei | orientatorilor | orientatoarelor | |||