orbitură
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
orbitură f (plural orbituri)
- (obsolete) blinding
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | orbitură | orbitura | orbituri | orbiturile |
| genitive-dative | orbituri | orbiturii | orbituri | orbiturilor |
| vocative | orbitură, orbituro | orbiturilor | ||
References
- orbitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN