optare

See also: optaré

Italian

Etymology

Borrowed from Latin optāre (“to choose”).

Pronunciation

  • IPA(key): /opˈta.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: op‧tà‧re

Verb

optàre (first-person singular present òpto, first-person singular past historic optài, past participle optàto, auxiliary avére) [with per]

  1. to opt (for)
  2. to decide (upon)
  3. to take out an option on a stock

Conjugation

Anagrams

Latin

Verb

optāre

  1. inflection of optō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

    From opta + -re.

    Noun

    optare f (plural optări)

    1. option

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative optare optarea optări optările
    genitive-dative optări optării optări optărilor
    vocative optare, optareo optărilor

    Spanish

    Verb

    optare

    1. first/third-person singular future subjunctive of optar