oblitură

Romanian

Etymology

    From obli + -tură.

    Noun

    oblitură f (plural oblituri)

    1. flatland

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative oblitură oblitura oblituri obliturile
    genitive-dative oblituri obliturii oblituri obliturilor
    vocative oblitură, oblituro obliturilor

    References

    • oblitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN