oblicitate
Romanian
Etymology
Etymology tree
Borrowed from French obliquité. By surface analysis, oblic + -itate.
Noun
oblicitate f (uncountable)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | oblicitate | oblicitatea | oblicități | oblicitățile |
| genitive-dative | oblicități | oblicității | oblicități | oblicităților |
| vocative | oblicitate, oblicitateo | oblicităților | ||