norveg
Romanian
Etymology
From Norvegia.
Noun
norveg m (plural norvegi)
- (obsolete) Norwegian
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | norveg | norvegul | norvegi | norvegii |
| genitive-dative | norveg | norvegului | norvegi | norvegilor |
| vocative | norvegule | norvegilor | ||
References
- norveg in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN