muncitoresc

Romanian

Etymology

    From muncitor + -esc.

    Adjective

    muncitoresc m or n (feminine singular muncitorească, plural muncitorești)

    1. working-class

    Declension

    Declension of muncitoresc
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite muncitoresc muncitorească muncitorești muncitorești
    definite muncitorescul muncitoreasca muncitoreștii muncitoreștile
    genitive-
    dative
    indefinite muncitoresc muncitorești muncitorești muncitorești
    definite muncitorescului muncitoreștii muncitoreștilor muncitoreștilor