muncire

Romanian

Etymology

    From munci + -re.

    Noun

    muncire f (plural munciri)

    1. work
    2. torture, suffering

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative muncire muncirea munciri muncirile
    genitive-dative munciri muncirii munciri muncirilor
    vocative muncire, muncireo muncirilor