loculos

Latin

Noun

loculōs

  1. accusative plural of loculus

Romanian

Etymology

    From locul + -os.

    Adjective

    loculos m or n (feminine singular loculoasă, masculine plural loculoși, feminine/neuter plural loculoase)

    1. locular

    Declension

    Declension of loculos
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite loculos loculoasă loculoși loculoase
    definite loculosul loculoasa loculoșii loculoasele
    genitive-
    dative
    indefinite loculos loculoase loculoși loculoase
    definite loculosului loculoasei loculoșilor loculoaselor

    References

    • loculos in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN