indic

See also: Indic

English

Adjective

indic (not comparable)

  1. (chemistry) Of or relating to indium.
    indic oxide

French

Etymology

    Clipping of indicateur.

    Pronunciation

    • IPA(key): /ɛ̃.dik/
    • Audio (France (Vosges)):(file)

    Noun

    indic m (plural indics)

    1. (slang) nark, grass (informant)

    Further reading

    Latin

    Verb

    indīc

    1. second-person singular present active imperative of indīcō

    Romanian

    Etymology

      Learned borrowing from Latin indicus. By surface analysis, India + -ic.

      Adjective

      indic m or n (feminine singular indică, masculine plural indici, feminine/neuter plural indice)

      1. Indian, Indic

      Declension

      Declension of indic
      singular plural
      masculine neuter feminine masculine neuter feminine
      nominative-
      accusative
      indefinite indic indică indici indice
      definite indicul indica indicii indicele
      genitive-
      dative
      indefinite indic indice indici indice
      definite indicului indicei indicilor indicelor