hurduitură
Romanian
Etymology
Etymology tree
From hurdui + -tură.
Noun
hurduitură f (plural hurduituri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | hurduitură | hurduitura | hurduituri | hurduiturile |
| genitive-dative | hurduituri | hurduiturii | hurduituri | hurduiturilor |
| vocative | hurduitură, hurduituro | hurduiturilor | ||
References
- hurduitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN