flecăitură

Romanian

Etymology

    From flecăi + -tură.

    Noun

    flecăitură f (plural flecăituri)

    1. chatter

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative flecăitură flecăitura flecăituri flecăiturile
    genitive-dative flecăituri flecăiturii flecăituri flecăiturilor
    vocative flecăitură, flecăituro flecăiturilor

    References

    • flecăitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN