falsificare

See also: falsificaré

Italian

Etymology

Borrowed from Late Latin falsificāre (“to make false, corrupt, counterfeit, falsify”), from Latin falsificus, from falsus (“false”). By surface analysis, falso +‎ -ficare.

Pronunciation

  • IPA(key): /fal.si.fiˈka.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: fal‧si‧fi‧cà‧re

Verb

falsificàre (first-person singular present falsìfico, first-person singular past historic falsificài, past participle falsificàto, auxiliary avére)

  1. (transitive) to falsify, forge

Conjugation

Romanian

Etymology

    From falsifica + -re.

    Noun

    falsificare f (plural falsificări)

    1. falsification

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative falsificare falsificarea falsificări falsificările
    genitive-dative falsificări falsificării falsificări falsificărilor
    vocative falsificare, falsificareo falsificărilor

    Spanish

    Verb

    falsificare

    1. first/third-person singular future subjunctive of falsificar