facționar
Romanian
Etymology
Borrowed from French factionnaire. By surface analysis, facțiune + -ar.
Adjective
facționar m or n (feminine singular facționară, masculine plural facționari, feminine/neuter plural facționare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | facționar | facționară | facționari | facționare | ||
| definite | facționarul | facționara | facționarii | facționarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | facționar | facționare | facționari | facționare | ||
| definite | facționarului | facționarei | facționarilor | facționarelor | |||