convertitor

Latin

Verb

convertitor

  1. second/third-person singular future passive imperative of convertō

Romanian

Etymology

    From converti + -itor.

    Adjective

    convertitor m or n (feminine singular convertitoare, masculine plural convertitori, feminine/neuter plural convertitoare)

    1. converting

    Declension

    Declension of convertitor
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite convertitor convertitoare convertitori convertitoare
    definite convertitorul convertitoarea convertitorii convertitoarele
    genitive-
    dative
    indefinite convertitor convertitoare convertitori convertitoare
    definite convertitorului convertitoarei convertitorilor convertitoarelor

    References

    • convertitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN