clocoțel

Romanian

Etymology

    From clocot + -el.

    Noun

    clocoțel m (plural clocoței)

    1. Clematis integrifolia

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative clocoțel clocoțelul clocoței clocoțeii
    genitive-dative clocoțel clocoțelului clocoței clocoțeilor
    vocative clocoțelule clocoțeilor