ciomăgel

Romanian

Etymology

    From ciomag + -el.

    Noun

    ciomăgel n (plural ciomăgele)

    1. diminutive of ciomag; small bludgeon

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative ciomăgel ciomăgelul ciomăgele ciomăgelele
    genitive-dative ciomăgel ciomăgelului ciomăgele ciomăgelelor
    vocative ciomăgelule ciomăgelelor