cănăcel

Romanian

Etymology

    From canac + -el.

    Noun

    cănăcel m (plural cănăcei)

    1. diminutive of canac

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative cănăcel cănăcelul cănăcei cănăceii
    genitive-dative cănăcel cănăcelului cănăcei cănăceilor
    vocative cănăcelule cănăceilor

    References

    • cănăcel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN