butucar
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
butucar m (plural butucari)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | butucar | butucarul | butucari | butucarii |
| genitive-dative | butucar | butucarului | butucari | butucarilor |
| vocative | butucarule | butucarilor | ||
References
- butucar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN