bruiaj

Romanian

Etymology

    Borrowed from French brouillage. By surface analysis, bruia + -aj.

    Noun

    bruiaj n (uncountable)

    1. jamming

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative bruiaj bruiajul bruiaje bruiajele
    genitive-dative bruiaj bruiajului bruiaje bruiajelor
    vocative bruiajule bruiajelor