balaurel
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
balaurel m (plural balaurei)
- diminutive of balaur
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | balaurel | balaurelul | balaurei | balaureii |
| genitive-dative | balaurel | balaurelului | balaurei | balaureilor |
| vocative | balaurelule | balaureilor | ||