balansare

Romanian

Etymology

    From balansa + -re.

    Noun

    balansare f (plural balansări)

    1. balancing

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative balansare balansarea balansări balansările
    genitive-dative balansări balansării balansări balansărilor
    vocative balansare, balansareo balansărilor