arestuit

Romanian

Etymology

Past participle of arestui.

Adjective

arestuit m or n (feminine singular arestuită, masculine plural arestuiți, feminine/neuter plural arestuite)

  1. arrested

Declension

Declension of arestuit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite arestuit arestuită arestuiți arestuite
definite arestuitul arestuita arestuiții arestuitele
genitive-
dative
indefinite arestuit arestuite arestuiți arestuite
definite arestuitului arestuitei arestuiților arestuitelor

Verb

arestuit (past participle of arestui)

  1. past participle of arestui