arestuit
Romanian
Etymology
Past participle of arestui.
Adjective
arestuit m or n (feminine singular arestuită, masculine plural arestuiți, feminine/neuter plural arestuite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | arestuit | arestuită | arestuiți | arestuite | ||
| definite | arestuitul | arestuita | arestuiții | arestuitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | arestuit | arestuite | arestuiți | arestuite | ||
| definite | arestuitului | arestuitei | arestuiților | arestuitelor | |||
Verb
arestuit (past participle of arestui)
- past participle of arestui