amăgitură
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
amăgitură f (plural amăgituri)
- (obsolete) swindling
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | amăgitură | amăgitura | amăgituri | amăgiturile |
| genitive-dative | amăgituri | amăgiturii | amăgituri | amăgiturilor |
| vocative | amăgitură, amăgituro | amăgiturilor | ||
References
- amăgitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN