afinare
See also: afinaré
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
afinare f (plural afinări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | afinare | afinarea | afinări | afinările |
| genitive-dative | afinări | afinării | afinări | afinărilor |
| vocative | afinare, afinareo | afinărilor | ||
Spanish
Verb
afinare
- first/third-person singular future subjunctive of afinar