acuzativ
Romanian
Etymology
Etymology tree
Borrowed from French accusatif, a learned borrowing from Latin (cāsus) accūsātīvus.
Noun
acuzativ n (plural acuzative)
- the accusative case
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | acuzativ | acuzativul | acuzative | acuzativele |
| genitive-dative | acuzativ | acuzativului | acuzative | acuzativelor |
| vocative | acuzativule | acuzativelor | ||