acquietare

Italian

Etymology

From a- (“to, towards”) +‎ quieto (“quiet, peaceful”) +‎ -are (1st conjugation verbal suffix).

Pronunciation

  • IPA(key): /ak.kwjeˈta.re/, /ak.kwi.eˈta.re/[1]
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: ac‧quie‧tà‧re, ac‧qui‧e‧tà‧re

Verb

acquietàre (first-person singular present acquièto or acquiéto[1], first-person singular past historic acquietài, past participle acquietàto, auxiliary avére)

  1. (transitive) to calm
    Synonyms: acchetare, calmare, chetare, placare, quietare, rassicurare, tranquillizzare
    Antonyms: esacerbare, esasperare, inasprire, innervosire, irritare, provocare
  2. (transitive) to quieten
    Synonyms: acchetare, calmare, chetare, placare, quietare
  3. (transitive) to appease
    Synonyms: calmare, chetare, pacificare, placare, quietare
    Antonyms: esacerbare, esasperare, inasprire, innervosire, irritare, provocare

Conjugation

Derived terms

References

  1. ↑ 1.00 1.01 1.02 1.03 1.04 1.05 1.06 1.07 1.08 1.09 1.10 1.11 1.12 1.13 1.14 “acquieto” in Luciano Canepari, Dizionario di Pronuncia Italiana (DiPI)

Anagrams