țiitor
Romanian
Etymology
From ține + -itor.
Adjective
țiitor m or n (feminine singular țiitoare, masculine plural țiitori, feminine/neuter plural țiitoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | țiitor | țiitoare | țiitori | țiitoare | ||
| definite | țiitorul | țiitoarea | țiitorii | țiitoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | țiitor | țiitoare | țiitori | țiitoare | ||
| definite | țiitorului | țiitoarei | țiitorilor | țiitoarelor | |||