țiitoare
Romanian
Etymology
From ține + -itor.
Noun
țiitoare f (plural țiitoare)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | țiitoare | țiitoarea | țiitoare | țiitoarele |
| genitive-dative | țiitoare | țiitoarei | țiitoare | țiitoarelor |
| vocative | țiitoare, țiitoareo | țiitoarelor | ||