vicarial

English

Etymology

From vicar +‎ -ial.

Pronunciation

Adjective

vicarial (comparative more vicarial, superlative most vicarial)

  1. Of or pertaining to a vicar
  2. Delegated; vicarious

References

“vicarial”, in Webster’s Revised Unabridged Dictionary, Springfield, Mass.: G. & C. Merriam, 1913, →OCLC.

French

Pronunciation

  • Audio (France (Lyon)):(file)
  • Audio (France (Vosges)):(file)

Adjective

vicarial (feminine vicariale, masculine plural vicariaux, feminine plural vicariales)

  1. vicarial

Further reading

Romanian

Etymology

    Borrowed from French vicarial.

    Adjective

    vicarial m or n (feminine singular vicarială, masculine plural vicariali, feminine/neuter plural vicariale)

    1. vicarial

    Declension

    Declension of vicarial
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite vicarial vicarială vicariali vicariale
    definite vicarialul vicariala vicarialii vicarialele
    genitive-
    dative
    indefinite vicarial vicariale vicariali vicariale
    definite vicarialului vicarialei vicarialilor vicarialelor

    References

    • vicarial in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

    Spanish

    Adjective

    vicarial m or f (masculine and feminine plural vicariales)

    1. vicarial

    Further reading