vehicul

Romanian

Etymology

    Borrowed from French véhicule, a learned borrowing from Latin vehiculum (“vehicle, carriage”).

    Noun

    vehicul n (plural vehicule)

    1. vehicle

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative vehicul vehiculul vehicule vehiculele
    genitive-dative vehicul vehiculului vehicule vehiculelor
    vocative vehiculule vehiculelor