vanilină
Romanian
Etymology
Borrowed from French vaniline.
Noun
vanilină f (uncountable)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | vanilină | vanilina | vaniline | vanilinele |
| genitive-dative | vaniline | vanilinei | vaniline | vanilinelor |
| vocative | vanilină, vanilino | vanilinelor | ||