văduvit
Romanian
Etymology
Past participle of văduvi.
Adjective
văduvit m or n (feminine singular văduvită, masculine plural văduviți, feminine/neuter plural văduvite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | văduvit | văduvită | văduviți | văduvite | ||
| definite | văduvitul | văduvita | văduviții | văduvitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | văduvit | văduvite | văduviți | văduvite | ||
| definite | văduvitului | văduvitei | văduviților | văduvitelor | |||
Verb
văduvit (past participle of văduvi)
- past participle of văduvi