urcător
Romanian
Etymology
Adjective
urcător m or n (feminine singular urcătoare, masculine plural urcători, feminine/neuter plural urcătoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | urcător | urcătoare | urcători | urcătoare | ||
| definite | urcătorul | urcătoarea | urcătorii | urcătoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | urcător | urcătoare | urcători | urcătoare | ||
| definite | urcătorului | urcătoarei | urcătorilor | urcătoarelor | |||