ulmet
Romanian
Etymology
Noun
ulmet n (plural ulmeturi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ulmet | ulmetul | ulmeturi | ulmeturile |
| genitive-dative | ulmet | ulmetului | ulmeturi | ulmeturilor |
| vocative | ulmetule | ulmeturilor | ||