uitare
Romanian
Etymology
Noun
uitare f (plural uitări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | uitare | uitarea | uitări | uitările |
| genitive-dative | uitări | uitării | uitări | uitărilor |
| vocative | uitare, uitareo | uitărilor | ||